Romania..gunoiera Europei?

Deşi ţara noastră nu a înaintat încă o "ofertă", ea este parte la negocierile cu Olanda, Italia, Slovacia, Lituania, Slovenia, Polonia şi Bulgaria pentru crearea unui depozit subteran care să păstreze pentru mii de ani aceste substanţe periculoase.
Un stat est-european va găzdui un depozit subteran pentru stocarea deşeurilor nucleare din UE, iar România - fără să fi înaintat încă o ofertă concretă în acest sens - este parte la negocierile pe această temă, alături de alte şapte state din Uniune. Pe lângă ţara noastră, interesate de acest proiect sunt Olanda, Italia, Slovacia, Lituania, Slovenia, Polonia şi Bulgaria.

Depozitul ar urma să primească aprobarea Comisiei Europene (CE) în cursul lui 2010, iar construirea lui printr-un efort comun este văzută ca vitală de statele angajate în discuţii. Toate cele opt state deţin astfel de reziduuri nucleare, însă niciuna nu este o putere nucleară, care să-şi fi creat capacităţi de stocare proprii.
Cantităţile deţinute sunt prea mici pentru a justifica cheltuielile considerabile pe care le va aduce construirea, întreţinerea şi paza unui spaţiu de stocare potrivit pentru aceste substanţe periculoase, apreciate a fi râvnite de grupări teroriste. Cele cinci mari puteri din Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa) - care deţin atât centrale ato­moelectrice, cât arme nucleare - preferă să îşi rezolve singure problema.
În interiorul UE, Regatul Unit (UK) şi Franţa, cărora li se adaugă Ger­mania (alt mare producător de energie nucleară) sunt statele care se opun "exportului permanent" de deşeuri şi preferă să-şi construiască facilităţi proprii. Londra şi Parisul deţin fiecare circa 1.900 metri cubi de deşeuri, dar au alocat sume de ordinul miliardelor de euro, pentru construirea de depozite permanente. Problema este de maximă importanţă mai ales în UK.
Ce ar putea primi "gazda" unui astfel de depozit??
În urma găsirii unui stat care se oferă a fi "gazda" unui astfel de depozit, celelalte ţări ar urma să împartă între ele preţul construcţiei, dar şi cheltuielile de întreţinere. De exemplu, în Slovenia se construieşte un depozit, dar pentru deşeuri cu nivel de radioactivitate mai slab, la Vrbina (aproape de graniţa estică).
Comunitatea locală a acceptat să găzduiască substanţe atât de periculoase în schimbul unei compensaţii anuale de cinci milioane euro.
sursa